Friday 30 December 2011

De Craciun toata lumea merge la targ. La targul de Craciun :)

Si anul acesta, ca in ultimii 4 ani am mers la Sbiu la targul de Craciun, anul acesta chiar de 2 ori. Aceeasi atmosfera de poveste, Piata Mare invadata de casute cu dulciuri si cadouri (anul acesta insa Piata Mica era goala), patinoar si carusel. Sa nu uit de bardul impunator si porumbeii din piata. In schimb anul acesta renii Mosului n-au prea presarat cu zapada Sibiul. Probabil au consumat-o pe toata mai sus, in Paltinis.
Nelipsita casuta cu migdale a fost prima oprire :)
Chiar si fara prea multa zapada, Targul de Craciun are mereu parfum de copilarie, de turta dulce si vin fiert cu scortisoara care iti tine de cald de Craciunul geros din Sibiu.

Wednesday 21 December 2011

Vernante. Il paese dello zio di Pinochhio

Daca ati ales pentru schi Limone Piemonte in nord-vestul Italiei, aproape de granita cu Franta, nu ratati o vizita la Vernante, satul unchiului lui Pinocchio. Il gasiti la 15 k de Cuneo, pe drumul catre Limone Piemonte. Si merita o oprire de cateva ore pentru a va plimba pe stradutele cu case pe ale caror ziduri este reconstruita povestea lui Pinocchio.
Vernante a fost casa lui Attilio Mussino, desenatorul lui Pinocchio. Dupa moartea lui, doi sateni au avut ideea de a reproduce pe fatadele caselor celebrele desene ale lui Mussino. Picturile au inceput in 1989 si inca se reinventeaza.
 Fiecare strada are de-o parte si de alta case pictate, fiecare spunand cate o bucata din povestea lui Pinocchio...pe care il intalniti in piata
La finalul plimbarii popositi in cel mai autentic pub irlandez din piata, iar daca Vernante v-a retrezit aroma copilariei, luati in calcul o vizita la Collodi, adevarata casa a lui Ponnochio, in Toscana.

Sunday 11 December 2011

Orasul celor 7 coline

Se spune ca daca ajungi la Roma trebuie sa arunci un banut in Fontana di Trevi si sa-ti pui o dorinta. Dorinta se va implini negresit. In plus iti vei asigura o a doua intoarcere la Roma. Indeed.
Asa ca am ajuns pentru a doua oara la Roma, intr-o zi de inceput de octombrie. Roma este plina de turisti tot timpul anului, insa v-as sfatui sa evitati luna octombrie cand sunt programele senior voyage. Asta daca nu vreti sa mergeti agale in spatele vreunui grup de pensionari simpatici legati unul de altul si fiecare dintre ei legat intr-un mod inexplicabil de ghidul care flutura un stegaulet colorat.
Must eat:
pizza la Roma nu mi s-a parut fantastica. Nicaieri in Italia nu mi s-a parut buna. Doar in Venetia pot spune cu mana pe inima ca am mancat cea mai buna pizza din viata mea. Insa nu trebuie ratata o portie de paste sau o lasagna cu vin rosu la o terasa de langa Phanteon. Si nici o cafea pe terasa din Castelul Sant' Angelo. Ce au intr-adevar minunat talienii este inghetata. De toate aromele
Must see:
La Roma nu este niciodata timp pentru tot. Insa nu trebuie ratate: Colosseum, Phanteon, Fontana di Trevo, Piazza del Popolo, Basilica Santa Maria Maggiore, Vaticanul si Basilica San Pietro (unde se afla celebra Pieta a lui Michelangelo), treptele spaniole, monumentul lui Vittorio Emanule, columna lui Traian.
La prima mea vizita in capitala marelul imperiu am rezervat cateva ore pentru a primi binecuvantarea la Vatican. Daca nu esti catolic, nu ti se permite confesiunea, insa nimic nu impiedica sa ceri si sa primesti binecuvantarea in fata unui confesoriu. Au fost cele mai calme si serene ore din voata mea, stand pe o banca in basilica San Marco, intr-un colt ferit de turisti si apoi discutand cu un preot in fata unui confesoriu. Ar trebui trecut pe acolo macar o data in viata. Face bine.

Thursday 24 November 2011

Barcelona lui Gaudi si...a mea

Reumatismul descoperit inca din copilarie il impiedicau pe Gaudi sa se joace cu alti copii, insa nu-l impiedicau sa reinventeze cladirile pe langa care trecea in lungile plimbari pe care boala il obliga sa le faca. Si-a pastrat acest obicei pana la sfarsitul vietii, rastimp in care visele sale au prins conturul care ne incanta privirea astazi.
Daca nu aveti mult timp la dispozitie sa explorati Barcelona, autobuzul turistic este solutia optima. Are 3 linii care acopera orasul si serpuiesc de-a lungul plajei. Nu trebuie sa pierdeti o croaziera pe mare, desi mereu agitata. Asta dupa ce ati viztat mai intai Aquariumul si v-ati plimbat pe faleza din Port Vell.
O vizita la Barcelona nu este completa fata o plimbare pe vestita strada La Rambla. Desi va sfatuiesc sa va intoarceti si dupa lasarea intunericului cand La Ramba se umple cu artisti de strada si oameni care asteapta rasaritul.
De neratat Parcul Guell, nascut din esecul imobiliar al finantatorului lui Gaudi, Eusebi Guell industriasul care visa sa ridice un nou cartier al Barcelonei in acea zona inalta. Doar 2 case au fost ridicate, insa nici un vanduta, una dintre ele devenind casa lui Guadi.
Barcelona lui Gaudi este ciudata. Cladirile danseaza in valuri, iar soarele le aprinde culorile. Pot sa placa sau sa para bizare. Insa este imposibil sa nu ramai impresionat in fata catedralei Sagrada Familia. Am vazut-o prima data de pe acoperisul hotelului, apoi ne-am plimbat in jurul ei pe intuneric, cand doar cativa turisti stateau pe margine si o admirau. Acela a fost momentul cand chiar am "privit" catedrala. A doua zi era o coada interminabile si multe blitzuri vorbitoare de limbi felurite. Insa nu este permis sa o ratezi. Catedrala se construieste pas cu pas si astazi., desi inceputa in 1882. Intrebat despre finalizarea constructiei, Gaudi ar fi raspuns "Clientul meu nu se grabeste". Astazi constructia continua gratie donatiilor si vanzarilor de bilete, incat fiecare dintre cei care ii trec pragul pun un umar la terminarea ei.
De neratat paella traditionala a spaniolilor cu un pahar de sangria alaturi si seara incheiata la fantana cantataoare. Daca aveti mai mult timp treceti pe lista parcul de distractii de pe Tibidabo si urcatul cu tramvaiul albastru sau Barcelona vazuta de sus, din telefericul catre Monjuic.
Travel light!

Monday 21 November 2011

Recomand....

Silken Gran Havana Hotel daca popositi in Barcelona. La 2 pasi de Placa Catalunya si La Rambla, cu o priveliste fantastica de la piscina de pe acoperis

Wednesday 16 November 2011

Have a break. Have a city beak in Cluj-Napoca

Am mers la Cluj pentru 3 zile in vizita la prieteni. Cunosc bine Clujul, In 2003 am fost la un pas sa ma mut acolo, cand intrasem la facultate. Insa de data aceasta ceva a fost altfel, ceva mi-a placut mai mult. Am regasit un Cluj extrem de cald, in ciuda gerului de afara, cu oameni amabili si zambitori. De la taximetristul care coboara sa verifice daca te-a lasata la scara buna, la vanzatoarea de la mall.

Zilele acestea Clujul freamata. Este un oras cu pareri. Oamenii se aduna in centrul orasului seara de seara in semn de solidaritate fata de campania impotriva proiectului Rosia Montana. Au aparut magazine bio si cafenele cochete cu iz interbelic, locuri speciale precum:
Doamna T - o cafenea cocheta in care pasesti inapoi in timp, in anii interbelici, cu aroma de cafea la nispi si muzica frantuzeasca veche. La Doamna T poti savura prajituri de casa si poti ramane sa citesti una din cartile de pe etajere sau scrisorile vechi de langa fereastra.

 

Cosul Verde, un magazn bio unde la etaj poti manca cea mai buna prajitura.
Sau Cafe Mozart, unde te intampina vanzatoarea imbracata in straies din vremea lui Mozart

In interiorul fabricii de bere Ursus, mutata in alt judet, s-a deschis o berarie la un pas de instalatiile de facut licoarea asta faimoasa :) Un must pe lista obiectivelor turistice :)
Sa nu uit de concertul Mojo Barrel, intr-una din probabil vechile crame ale Clujului. Sigur, au ramas multe "obiective" de acest fel nevazute, dar se afla pe lista urmatarei vizite, cu ocazia TIFF

Wednesday 9 November 2011

Istanbul...orasul pe doua continente

Am ajuns la Istanbul dintr-un impuls, dar si indemnati de spusele prietenilor care se intorsesera placut impresionati.
La Istanbul se poate ajunge destul de lejer cu masina, distanta fata de Bucuresti fiind de aprox. 625 km. Asta daca nu aveti mari asteptari de la drumurile vecinilor bulgari si nu alegeti sa va aventurati noaptea, cand viteza se reduce considerabil. Optiunea cea mai fericita este avionul, existand curse directe Tarom si Pegasus (un low cost turcesc neincercat). Varianta cea mai putin recomandata ar fi autocarul in care nu stiu cum reuseam sa dorm in lungile excursii din liceu.

Odata ajunsi acolo, orasul cel putin intriga. Primul lucru pe care l-am observat a fost marea de oameni, vacarmul. Este adevarat ca am ajuns la Istanbul in perioada Ramadanului, cand populatia orasului probabil se dubleaza cu turisti si musulmani veniti la rugaciune. Totusi, Istanbulul este galagios, cu oameni feluriti, cu negustori care incearca sa te atraga catre taraba lor.
 Istanbul este orasul in care imparti vagonul de tramai cu musulmance invalurite si cu turcoiace elegante, imbracate business.
Dincolo de aceste contraste, este un oras fascinant, unde rasuna la apus chemarea la rugaciune.
Must see & do: 
Moscheea Albastra si Hagia Sofia
Palatul Dolmabache 
Muzeul de Arheologie in drum spre Topkapi
Bazilica Cisterna (care aduce cu atmosfera din Diablo si unde puteti face poze costumati in otomani)
Croaziera pe Bosfor

Must eat & drink:
cuscus
kebab pe strada
sandvisuri cu peste proaspat pescuit, pregatit pe plita in port
cafea turceasca la ibric cu o nargilea alaturi
ceai de portocale si ibiscus

Monday 7 November 2011

Aqua Alta...sau pura toama la Venetia

Vineri citeam printre randuri care ar fi locul cel mai bun pentru o privire cuprinzatoare asupra Venetiei. Sambata dimineata am urcat in avion cu gandul la Campanile. Si cu grija sa arunc o privire pe fereastra inainte de aterizare. N-am reusit sa vad Venetia din avion, insa am admirat-o din Campanile, infruntand vantul.
Privelistea merita fara dubiu asteptarea la coada de la urcare. De acolo, de sus, ai impresia ca ai orasul la picioare si il privesti trimfator. La coborare insa te topesti in el, pe stradutele inguste, peste podurile de peste canale, afundandu-te tot mai adanc.

Nu imi dau seamna daca Venetia e frumoasa, daca e eleganta sau daca doar te imbie. Privind pozele, vad cladiri cu tencuieli scorojite si temelii subrede. Plimbandu-ma printre ele le vedeam vii si colorate. Da, Venetia este frumoasa. Miroase a muzeu, a parfum de demult si a mare. Imposibil sa nu-ti imaginezi venetienii in haine elegante, venetienele in rochii lungi si negustorii pe stradutele inguste.

Ziua de sambata a fost insorita si fara ploaie. Cu strazi uscate si Piata San Marco fara urme de apa. Noaptea a fost calma. Spre dimineata insa au inceput sa sune sirenele ce atentioneaza ca urmeaza sa se produca ceea ce italieni numesc "aqua alta" sau "apa inalta", cand, din cauza fluxului se inunta strazile orasului, incepand cu partea ce mai joasa - San Marco. Oricat de inspaimantator pare, Venetia este un oras locuibil si in perioadele cu aqaua alta, venetienii parand perfect adaptati in cizmele lor de cauciuc cu modele variate. Eu nu pot decat sa multumesc pentru norocul unei zile perfecte pentru vizita si pentru norocul de a asista la aqua alta si a respira o dimineata din adevarata Venetie.

Monday 24 October 2011

Insula lunilor de miere. Santorini

Despre Santorini se spune ca este insula lunilor de miere. Indeed. Este insula cu plaje negre din cauza nisipului vulcanic, cu magarusi gata sa te urce in spate zeci de trepte, cu peste proaspat si celebrul vin Santo.Santorini este o mare de alb si albastru intre leandri colorati. Este insula unde te indragostesti..

Un pahar de vin Santo in Santorini