Sunday 26 August 2012

Gustul calatoriilor (I) - Cehia

De obicei cand ajung pentru prima data intr-o tara incerc mancarea locala. Exceptie  data fac Italia si Spania, unde "prima data " este inlocuita cu "de fiecare data".



Primul lucru care m-a surpins la cehi este ca isi insusesc gulasul. Arata intr-adevar putin diferit fata de gulasul unguresc, cam ca o tocanita fata de ciorba densa a ungurilor. Maestrul Google nu stie decat de gulasul unguresc, dar fie. Au si cehii gulasul lor.
Este ceva ai inghegat decat omologul unguresc si ceva mai putin picant. Tipic ceheasca este painea cu care se serveste gulasul, un fel de galusca din cartofi, cu consistenta de paine moale. Mie mi s-a parut cam fara gust...




Dupa ce am descoperit la greci grilled feta (cranza feta cu legume si mirodenii, invelita in folie de staniol si pusa pe gratar), am fost suprinsa sa gasesc ceva similar la cehi. Un pic altlef insa. Branza camembert  taita in doua si murata sau Hermelin.


Sau in varianta mai dulce. Hermelin cu dulceata
Ce merge cu bere mai bine decat un carnat picant?
Zona de centru este plina de chiscuri care vand carnati de diferite deluri si in diferite forme, numai bun cand astepti tramvaiul de noapte, dupa cateva ore in berarie.

Sunday 19 August 2012

Orasul de aur, Orasul celor o suta de clopotnite sau cum vreti sa numiti Praga

Sau Party city, un nume ce nu apare in ghidurile turistice.

Praga nu este un oras mare. Desi intins, are cam 500.000 de locuitori mai putini decat Bucurestiul. Dar este invadat de turisti. Probabil tot timpul anului, dar in august am o banuiala ca este apogeul. Asa ca primul sfat: evitati luna august. Cu riscul de a prinde o vreme ceva mai racoroasa.

Am ajuns la Praga pe o vreme caniculara, ziceau ei. Cam 30 de grade si un pic de ploaie. Paradisul dupa cele 42 de grade pe care plecaseram din Bucuresti. Nu si pentru ei. La 30 de grade praghezii asteptau tramvaiul nu pe refugiul din strada, ci pe trotuar, la umbra filiforma a cate unui pom.Hoardele de turisti nu pareau sa fi afectati de aceasta vreme arzatoare si misunau ca un mare furnicar  miscator prin fiecare ungher al orasului.

Desi n-am mers la Praga 100% ca turisti, am tinut sa vedem cat mai mult din oras. Unele locuri le-am ratat, din mila fata de timpul cat am fi asteptat la cozi.
Nu o sa va pot povesti despre muzee, pentru ca n-am vazut nici unul. Am luat insa orasul la pas si am reusit sa vedem mare parte din locurile "must see"

Prima oprire: Castelul

 De-a lungul anilor a fost resedinta regilor Boemiei, iar astazi adaposteste sediul presidintiei cehe. Daca ajungeti la ora fixa, veti prinde schimbarea garzii la portile castelului. Imprejmuit de zidurri de piatra, deasupra orasului, castelul are in centru Catedrala Sfantului Vitus. Impresionanata prin inaltime, batrana catedrala, veche de aprox. 700 de ani, are un aer sobru si impunator, cu usoare accente de mister.

Desi eram pentru prima data la Praga, ceva mi s-a parut exprem de familiar. Aveam sa descoper la inroarcerea acasa, cand am revazut cateva poze facute doamne trecuta la Cluj.
Statuia Sfantului Gheorghe din fata Catedralei Sfantul Vitus
Statuia Sfantului Gheorghe din fata Bisericii Reformare din Cluj-Napoca.
 Seamana, nu? Ei bine, sunt identice. Asta pentru ca stauia din Praga este opera a 2 clujeni, iar aceste doua statui nu sunt singurele de acest fel din Europa. Aceeasi statuia o puteti vedea si In Budapesta, langa Bastionul Pestacrilor.

Marele meu regret este ca anul acesta nu am reusit sa intru pe Strada de Aur din Castel. Asta pentru ca tocmai navalisera doua grupuri de batrani si nu am vrut sa ma inghesui. Deci in mod cert va trebui sa revin. Si nu in august.
Ce am admirat insa din plin este orasul. Vazut de sus, vazut de pe pe stradute inguste, din piete, de la terase...



Must see in Praga (chiar si locurile pe care le-am ratata de data asta):
- Castelul cu Strasa de Aur, Catedrala Sfantul Vitus si Muzeul Jucariilor
- Podul Karol
- Primaria si Ceasul Astronomic
- Muzeul Kafka
- Despre Muzeul Sexului am auzit ca n-ar merita
- Piata Veche
- Turnul Jindrisska
- Teatrul National, in apropierea Podului Karol;
- Carttierul evreiesc
- Podurile de peste Vlatva
- Plimbare pe malul Vlatvei seara cand Castelul este luminat
-  Sea world
- viata de noapte
- bere, bere, bere

intrarea  pe Podul Karol

Ceasul astronomic. Fara indoiala, unul dintre simbilurile Pragai, functionand perfect si astazi desi a fost construit cu mai bine de 5 secole in urma. Partea originala a ceasului este cadranul din mijloc, cel care arata planetele in miscare si al carui mecanisma functioneaza inca asa cum a fost proiectat initial.
In fiecare ora la fix, un schelet reprezentand moartea iese din dreapta ceasului si suna la un clopotel. Apoi  printr-o fereastra ies cei 12 apostoli. Urmatorul care anunta ora este un cocos de aur. Pe fundal alte personaje isi joaca rolul: saracul care cerseste, un turc ce canta la flaut sau vanitatea care se admira in oglinda. Merita sa popositi penru a va trage suflarea in fata acestui spectacol.

Dupa care neaparat trebuie sa urcati in turn pentru a vedea orasul de sus.
nu, nu sunt din turta dulce

Cateva sfaturi utile legat de preturile din Praga. Inainte de pelcare auzisem de la alti turisti ca este un oras foate scump, pe cand prietenii mei care locuiesc acolo il compara cu Bucurestiul. Aveam sa aflu de ce. Pana acum mergeam in mare in zona turistica a oraselor pe care le vizitam si o luam ca atare. Experienta din Praga m-a pus pe ganduri. Centrul este intr-adevar foarte scump. Daca vi se face sete in castel va trebui sa scoateti din buzunar 4 euro pentru o sticla de apa plata de la chiosc. Si cu asta cred ca am spus tot. Maximele pe pana acum fusesera 2 euro in port in Barcelona si 1,8 euro langa Catedrala Sfantul Stefan in Viena. Daca insa va indepartati cu 2-3 strazi de centru, orasul este intr-adevar comparabil cu Bucurestiul, uneori chiar in minus. Cred ca de acum am sa ma gandesc de 2 ori inainte sa ma inghesui cu restul turistilor la un restaurant "cu view" din orice centru.

Dar despre viata de localnic si Praga cea dupa apusul soarelui, in episodul viitor

Wednesday 15 August 2012

Jurnal de zi libera

Astazi a fost zi libera nationala.
In mijlocul saptamanii, deci prea putin timp pentru vreo excursie. Asa ca am stat in sfarsit acasa si am incercat sa profit de orasul din care in ultima vreme fug sistematic in fiecare vineri seara.

Iata cum a aratat ziua mea:
10:30 Trezit fara sunetul prapastios al alarmei. Yeee

12:00 Pranz in oras, la o terasa cu pomi din care stateau sa cada niste pere (necoapte inca, asa ca nu era de bine).


14:00 Luat la pas strazile din centrul vechi si Calea Victoriei cu popas la libraria Humanitas de la Kretulescu, de unde am iesit cu cateva carti noi. Nu cred sa fi intrat vreodata acolo pana acum. Din motive de lene si Carturesti aproape.

 Am sa revin insa pentru o cafea la terasa librariei, posibil intr-o duminica lenesa.

17:00 Tenis cu soarele in ochi. Love it. Mai putin partea cu soarele, dar still love it.
20:00 Parc, prieteni si cina la una din emblemele moderene ale Bucurestiului. The city by night



Parca a fost al naibii de lunga ziua asta. Si al naibii de binevenita in mijlocul saptamanii.
La cat mai multi sfinti!