Sunday 1 March 2015

Formentera, micul paradis de numai 19 km lungime

Va spun sincer ca nu aveam habar de aceasta micuta insula din Baleare. Abia cand mi-am pus in gand sa debarc in Ibiza m-am uitat mai atent pe harta si am vazut-o. Mica, imediat la sud de Ibiza, la numai 4 mile marine.

Si m-am apucat imediat sa-mi fac temele. 19 km lungime, deci mica. Localnici putin sub 10.000. Turisti nenumarati. O istorie putin zbuciumata cu cotropiri vikinge, arabe si romane. In zilele noastre umbla vorba ca ar fi cotropita de nudisti care iau cu asalt toate plajele micutei insule cat e ziua de lunga.

M-am inarmat cu o camasa de in, crema de soare si palarie si am purces la drum pe  marea suspect de calma.

Din pacate ca sa ajungeti acolo este nevoie sa ajungeti mai intai in Ibiza. Desi Ibiza nu este deloc un chin pentru ochiul calatorului (mai degraba pentru buzunar, dar cine mai tine cont de asta pe insula petrecerii eterne?). Din Eivissa sau Ibiza town pentru turisti sau din vecina Playa d'en Bossa pleaca aproape in fiecare ora ferry-uri spre Formenterra.



Dupa numai 30 de minute si cativa pescarusi hraniti din palma, debarcam in La Savina, singurul port de pe mica insula.


Si tot cam singurul loc de unde puteti inchiria o masina sau un scuter pentru un tur de insula. Insa daca nu ati rezervat cu cateva zile inainte, sansele sunt destul de mici sa gasiti ceva liber. Dar fiti fara grija. Ca in orice loc de pe planeta cotropit de turisti exista autobuze special pentru multimile care coboara de pe ferry. Nu vreau sa va sperii, eu am vazut Formentera la inceput de iunie si a fost minunat. Dar din auzite se pare ca in miezul verii petrecaretii din Ibiza dau navala (va povestesc eu in curand ce e si cu legendele petrecaretilor din Ibiza).

Dar inapoi la Formentera. Va spun cu mana pe inima ca aici am vazut cea mai clara apa si cel mai fin nisip. Mai ales pe plajele Ses Salines, fostele saline, acum parc natural Unesco. Si ce sa vezi, nici picior de nudist.




Ca orice femeie care se respecta, am citit gresit programul autobuzului care trebuia sa ne duca ola urmatoarea plaja. Si iata-ne in soarele arzator cu o ora intreaga in fata,  plina ochi de asteptare. Cand ochiul meu de femei cade pe o cladire urata tare, pe un damb. Ce sa fie? Ce sa fie? Si iata-ne urcand dambul si descoperind pe partea cealalta cel mai "cu vedere" restaurant pe acea zi.


Ok, urmatoarea plaja.


Si urmatoarea


Tare greu m-am separat de plajele astea ca sa ajung in cel mai sudic punct al insulei unde ce putea sa fie? Ce altceva decat...un far. Si hau.



Iata cum scriind randurilea astea m-a apucat un dor de Formentera si de vara...

No comments:

Post a Comment