Saturday 14 March 2015

Ola Ibiza! (I) - Intre UNESCO si clubbing

A trecut ceva de la momentul in care mi-a aparut piticul cu Ibiza pana cand am aterizat pe insula, dar tare ma bucur ca intr-un final am facut-o. Si de atunci ma tot gandesc sa ma intorc.

Orice drum incepe cu un avion, sau ma rog, in cazul asta doua avioane. 

A fost anul trecut o tentativa a Blue Air sa zboare charter pe vara, dar n-a iesit. Asa ca deocamdata Bucuresti-Ibiza are nevoie de o escala. Cele mai bune variante sunt prin Spania (Madrid sau Barcelona) sau prin Italia de unde zboara low-costurile Easy Jet si Ryanair. Noi am ales o escala de cateva zile la Milano, numai bine potrivite cu ziua mea de nastere, ca in final sa zburam in Ibiza din Torino. Dar asta-i o alta poveste, pentru o alta zi.



Ar mai fi varianta pe apa, dar asta implica sa ajungeti la Valencia, de unde sa va imbarcati pe un ferry Balearia, intre noi fie vorba cam de vreo 2 ori mai scump ca biletul de avion. 

Si iata-ne ajunsi in Eivissa, cel mai mare oras de pe insula si singurul cu aeroport. Mai mereu aleg sa aterizez diminata ca sa am toata ziua inainte pentru bantuit. Acum nu s-a putut si Eivissa ne-a intampinat seara tarziu, pe intuneric. Atat de intuneric si noi atat de obositi incat nu ne-a dat prin minte ca intinderea neagra ce se vedea de pe terasa noastra ar fi marea :))) 


Despre Ibiza am auzit multe. In principal ca n-ai ce cauta acolo acolo daca vrei relaxare si lenvit la plaja, ca toata insula vibreaza intr-o neobosita petrecere, zi si noapte, noapte si zi. Iar urechile si stomacul se inunda de acorduri trepidante de muzica house, zi si noapte, noapte si zi. Si daca treci cu bine de asta, dai peste valuri valuri de englezi impanziti de aburii alcoolului...pardon, distractiei. Hm, da si nu. Cu imaginea asta am aterizat pe insula. Si va marturisesc ca m-am chinuit sa o gasesc. Numai eu stiu cat mi-am lungit privirea sa vad acele plaje pline de dansatoare in spuma, acei englezi dormind pe borduri, acele rauri rauri de hipioti. Si nimic. Ioc. O insula normala, cu familii cu prichindei, cu venerabili peste 50 de ani la brat seara pe faleza. Hm, ceva parca nu se leaga.




Pesemne ca nu Eivissa este za place to be pentru nebunie. Dar clar este za place to be pentru a-ti stabili baza de explorare a insulei. Eivissa este un frumos orasel alb, cu strazi organizate ca un fagure. Cu cladiri ce nu depasesc cateva etaje, toate cu terase generoase intre care mai vezi ici colo cate un palmier crescut rebel. Iar cand iti ridici privirea, vezi deasupra lor batrana Dalt Vila, orasul vechi, astazi binemeritat patrimoniu UNESCO.

Sunt doar doua intrari care duc dincolo de ziduri. Podul principal , Portal de ses Taules, duce direct in Placa de Villa, vechea piata a orasului.





A doua intrare este Portal Nou, mai dosita incat iti da sentimentul ca te furisezi prin coridorul lung. 





Pentru turistii care isi lasa masinile in parcarea din spatele orasului vechi s-a mai deschis o intrare, cea spre care duc scarile din poza de jos Insa aceasta nu face parte din intrarile originale ale orasului, ci se pare ca era o veche incapere de comori. 


Dalt Vila este lenesa ziua si vibranta noaptea. Strazile inguste de piatra se umplu la lasarea serii de terase si voie buna. Un mic amanunt, Dalt Vila este locuita, asa ca fiti cu bagare de seamana sa nu deranjati localnicii in expeditiile voastre pe stradute caci va puteti trezi oricand in casa cuiva direct din strada.





Eivissa este un autentic orasel spaniol de la mare. Relaxat si vesel, cu oameni zambitori. Desi ne-am inchiriat un micut apartament cu bucatarie, serile le petreceam intr-un barulet cu gradina interioara unde am descoperit bufetul cu delicioase pinchos. Si o idee interesanta. Fiecare pinchos are in el o scobitoare iar la final platesti la numarul de scobitori pe care le ai in farfurie, Si nu ascunzi si ele, pentru ca nu e frumos, nu-i asa?



Si da, acum s-o spunem pe-a dreapta, Eivissa este un party city, demn de faima insulei. La lasarea serii se transfora. Si da, aici sunt doua din cele mai faimoase cluburi, Pacha si Space. Si toti aici este hotelul care noaptea se transforma intr-un mega club in aer liber, Ushuaia. DA, clar Ibiza este demna de faima pe care o are. Dar sa va spun un secret. Daca nu petreceri nebune este ceea ce cautati, le puteti ocoli fara probleme. Desi macar o noapte nebuna trebuie sa va pecetluiasca sederea pe insula.




Ca a doua zi sa o luati de la capat, tolaniti sa soare, caci Eivissa fara plaja nu se putea.



Stat pe aproape pentru ca o sa va povestesc ce alte locuri are insula de arata si unde am gasit si hippiotii din legende care da, exista.

No comments:

Post a Comment